Ne cufundam zilnic in mediocritatea existentei si ne vedem seara franti de oboseala. Nu mai avem timp! nici de noi, nici de familie, nici de prieteni; suntem extrem de ocupati. Nu mai stim sa ne bucuram de lucruri simple, de rasfoitul unei carti in iarba verde si bogata, inmiresmata de aerul proaspat si racoros al dealurilor si al muntilor; am uitat sa fim fericiti dimineata cand ne trezim pentru simplu fapt ca ne trezim si prin asta avem o zi intreaga in fata pentru a ne bucura de ea; am uitat sa ne mai plimbam, folosind fie metrou, fie masina; am uitat sa ne bucuram pentru ceea ce avem; altii au dus-o si o duc mult mai rau; am uitat sa fim buni... sau poate putin mai buni:). Asa ca,
nu ne mai gandim la cat de periculos e omul. El distruge. Pe oriunde calca distruge: o floare, un fir de iarba, un dram de aer, un pamant...
miercuri, 31 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu